Edi
Mic, gras si urat.
Homepage: http://jiunimea.ro/author/edi-nistru
Yahoo Messenger: eddy1827@yahoo.com
Posts by Edi
Parcul Lunca Jiului
Aug 30th
Edi Nistru
Parcul Lunca Jiului reprezinta o investitie noua, ce trebuie sa raspunda nevoii cetatenilor de a face sport in conditii civilizate, in cadrul unei baze sportive de ultima generatie.
Ordinul demararii proiectului a fost emis pentru data de 13.04.2009, fiind realizat la initiativa Primariei Municipiului Craiova. Momentan, inca nu se stie daca se va percepe o taxa de intrare, autoritatile declarand: “Nu este de competenta noastra”.
Data de finalizare a proiectului este 13 octombrie 2009, iar inaugurarea acestuia se va face pe ziua de 26 a aceleiasi luni. Lucrarile la “Amenajare Parc Lunca Jiului” sunt realizate in proportie de 75-80%, skate park-ul fiind terminat.
Toata baza sportiva, ce se va gasi in Lunca, detine: patru terenuri de tenis de camp, patru terenuri de minifotbal, doua terenuri de baschet, zona skate, zona sah, zona tenis de masa, incluzand infrastructura, suprastructura, 20.000 mp imprejmuire, cat si toate echipamentele necesare. Toate acestea au ajuns la un pret de: 4.334.032,60 lei, adica vreun milion de euro.
Rollerii se declara nemultumiti de skate park-ul realizat de Municipalitatea Craioveana, fiind mai mult ceva care sa le inchida gura ca nu au unde “sa se dea”. Domnul primar, Antonie Solomon, declara pentru Jiunimea ca proiectul pentru skate park, realizat de cei de la CraiovaRollers, nu a fost niciodata in atentia lor.
Parcul Lunca Jiului reprezinta un domeniu public, destinat tuturor cetatenilor, indiferent de nationalitatea sau etnia acestora. Primaria promite ca va face toate eforturile necesare pentru a asigura paza in conditii exemplare si respectarea legislatiei in vigoare, in colaborare cu toate organele de stat abilitate (Politia, Jandarmeria, Politia Comunitara, etc.).
Japonezii conectati la 30 Terabits / sec
Aug 20th
Edi Nistru
Laboratorul KDDI R&D a colaborat cu Institutul Naţional de Tehnologie a Informaţiei şi Comunicaţiilor din Japonia pentru dezvoltarea celui mai avansat cablu de fibră optică din lume.
Cablul va fi capabil să transporte date la o viteză fără precedent, de aproape 10 ori mai rapid decât tehnologia actuală, la peste 30 de terabits pe secundă, faţă de trei terabits cât este în prezent.
Viteza atinsă de noua tehnologie este echivalentul a 720 de DVD-uri transmise într-o secundă. KDDI speră să comercializeze noile fibre optice şi să poată conecta toate marile oraşe Japoneze, la preţul de 210 milioane de dolari.
Tot cei de la KDDI R&D Labs au creat un software care poate detecta un produs video piratat. Noua tehnologie de protecţie poate face distincţie între un produs realizat de un profesionist şi unul realizat de un amator prin analizarea conţinutului din punct de vedere al tehnicii de filmare, al procesului de creaţie, al unghiului din care a fost captată imaginea…etc.
Sistemul poate fi instalat pe serverele video-sharing ca un „motor de inspecţie al conţinuturilor video”, astfel toate conţinuturile video uploadate vor fi scanate şi nu vor fi acceptate decât cele care au trecut testul pirateriei.
Muzicianul Florin Bogardo a decedat
Aug 16th
Edi Nistru
Florin Bogardo, un cunoscut si apreciat compozitor de muzica usoara, a decedat, sambata, la varsta de 67 ani.
Potrivit apropiatilor familiei compozitorului, acesta a incetat din viata la Spitalul Matei Bals, in urma unui infarct. Familia va face cunoscute detalii referioare la funeraliile muzicianului în zilele urmatoare.
S-a nascut in 1942 si a fost cunoscut mai ales pentru muzica de pe coloanele sonore ale unor filme de varf din Romania, precum “Liceeni” sau “Declaraţie de dragoste”. Autor de versuri pentru melodiile sale şi, ocazional, interpret al propriilor sale bucăţi muzicale, uneori în duet cu solista Stela Enache, soţia sa.
Din 1963, Bogardo s-a dedicat muzicii uşoare, melodiile sale de mare succes fiind interpretate de cei mai valoroşi solişti ai scenei româneşti, cum ar fi Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Mihaela Mihai.
Începând din 1972, Bogardo încredinţează majoritatea melodiilor sale Stelei Enache.
Bobo fara zahar
Aug 5th
Edi Nistru
Nume, varsta, porecla, locul nasterii.
Bogdan-Marian Burlacianu, 30 ani, Bobo, Dorohoi.
La ce facultate esti?
Regie Film si TV, Universitatea Hyperion Bucuresti.
De cand canti? Canti si la vreun instrument?
Cant la chitara de la 17 ani. Cu vocea nu stiu de cand cant. Din gradinita. Ca orice copil normal. De la serbarile scolare.
Cand ai venit in Bucuresti?
In 2004, vara.
De cand il cunosti pe Bobi Dumitras?
Din 1995.
Care a fost cea mai mare nebunie pe care ati facut-o impreuna?
Nici una. N-am facut niciodata nebunii impreuna. Adica Bobi a mai facut tampenii de capul lui, da eu n-am fost partas la niciuna. Am fost un adolescent cuminte.
Cum v-a venit ideea pentru proiectul “Fara zahar”? Ati mai avut si alte proiecte impreuna inainte?
Am avut o trupa de umor in timpul liceului. Eram vreo 5 sau 6 baieti, cateodata mai luam si colaboratori. Era un proiect liber. Eu eram cel mai mic din grupul de baza. Jucam diverse scheciuri pe la baluri de boboci si de absolvire, faceam parodii dupa povesti, Capra cu trei iezi, de exemplu, a fost foarte misto. Iedul cel mic era tocilar, iedul mijlociu era mereu beat si iedul mare era smecherul. Apoi cantecele comice, faceam haz de profesori, radeau si ei, asa, mai cu jumatate de gura. Era haios. Bobi le scria pe majoritatea. Aveam o profesoara de romana care ne-a sustinut si ne-a incurajat. Si chestia asta a tinut 2 ani, din ’95, cand l-am cunoscut pe Bobi si am intrat in trupa, pana in ’97 cand Bobi si restul trupei au terminat liceul. Eu mai aveam un an. Apoi ne-am dus la Iasi, ne-am facut studenti la universitati diferite si ne-am separat. Nu ne mai vedeam asa des ca la Dorohoi, distanta era mai mare, fiecare isi facea prieteni noi… Si in 2001 ne-am intalnit acasa intr-o vacanta de iarna si tot depanand amintiri din liceu, mi-a venit ideea sa refacem ceva din ce-a fost. Noi amandoi cantam la chitara, aveam niste cantece comice, i-am zis lui Bobi sa incercam ceva impreuna, pe 2 chitare, asa, ca o formatie de muzica. Ascultaseram Ada Milea, am vazut ca se poate, si am prelucrat Hip hop s-asa, care era o piesa mai veche de-a lui Bobi dedicata unui profesor de matematica. Dupa aia ne-am intors la Iasi si ne-am apucat de compus si de repetat.
A fost greu sa gasiti o casa de discuri care sa va “produca”?
Da, a fost. Adica a durat destul de mult. In vara anului 2002 am trimis cateva cd-uri demo, plus poze si o scurta prezentare a trupei, la mai multe case de discuri din Bucuresti. Abia in noiembrie am primit un mail de la Zone Records, destul de ambiguu, in care se spunea ca materialul nostru li se paruse interesant si ca vom fi contactati ulterior. Si pauza. Contactul a venit abia intr-o dimineata de februarie 2003, prin telefon. Am ramas profund socat si-ntr-o stare de beatitudine. Ne-au spus ca sunt de acord sa ne produca, asa, pur si simplu, fara sa ne intrebe daca mai avem si alte piese, cum suna… Pe demo erau Sandu, Stella si Hip hop s-asa. Le-au placut foarte mult. Ne-au trimis contractul prin posta, l-am semnat, apoi am compus repede D’la sate si Ups, si a fost gata albumul. Pe restul le aveam.
Carui gen de public va adresati?
Initial am pornit ca formatie studenteasca. Asta era publicul nostru. Dupa ce am scos album si am aparut la nivel national am avut surpriza sa ne asculte si bunici, si copii, si preoti, si muncitori, si scriitori si manelisti. Deci, acum, as putea spune ca tuturor. Fiecare are piesele lui preferate de la noi si fiecare rade la alte poante.. Avem un produs perfect.
Ce parere ai de mega-mediatizarea lui Michael Jackson din ultimul timp?
Una foarte buna. Asta i-a fost meseria, si-n timpul vietii si-a asumat-o perfect. Tot timpul a cautat sa fie Mister Popularity, sa se faca placut si adorat, de milioane de oameni. Din asta traia. Cred ca daca exista viata dupa moarte si Michael a vazut ce s-a-ntamplat pe Pamant dupa el, a fost cel mai fericit mort.
.
Cu ce artisti ati mai colaborat?
Pe scena, doar cu trupa Zob, cu care avem o piesa impreuna. In afara scenei, cu Adrian Despot si Pupe de la Vita de vie, cu Matze si cu Sunday People, din cauza ca am inregistrat piesele in studiourile lor si au fost acolo sa ne dea o mana de ajutor la orchestratii. Un bas, o toba, o sugestie.
Fara indoiala voi va scrieti versurile, dar de unde sunt inspirate ?
Din viata, de la televizor, de la o scena pe care o vezi cand mergi sa faci piata, de la o vizita in familie, de la o perla a unui prieten, de pe unde se nimereste. Mai mult le scrie Bobi. Eu doar i le critic.
Momentan lucrati la un album nou, cand il veti lansa?
Da. De lanasat nu stim cand o sa-l lansam, deocamdata incercam sa scoatem un single toamna asta.
STREET a ajuns în stradă
Aug 2nd
Edi Nistru
Street a fost primul skate shop deschis în Craiova. Toată nebunia a început în noiembrie 2007, cand vis-à-vis de English Park a apărut o ciudățenie de magazin, cu stickere pe geamuri și blane cu roți în vitrină.
Apariția lui a ajutat la dezvolatarea skating-ului în Craiova. Animal, Globe, Element, Adio, Almost, toate aceste nume nu au făcut decât să atragă puștanii de toate vârstele către acest sport extrem, numărul lor crescând de la lună la lună.
Nu a rezistat nici măcar un an, dispărând în vara anului 2008. Cu toate astea, a reușit să revoluționeze piața craioveană, sponsorizându-i pe skateri la multiplele concursuri. Plăcile, trackurile și roțile au fost mult mai accesibile pentru skaterii craioveni, taxele fiind mai mici decât dacă ar fi făcut comandă pe internet și neavând nevoie de card special.
Până în luna mai totul decurgea chiar foarte bine, patronii reușind să acopere chiria de 2.000 de euro, salariul personalului și un profit considerabil pentru o afacere proaspăt deschisă. Atunci a avut loc fiascoul de care se temeau. Scăderea vânzărilor nu le-a mai permis nici măcar achitarea chiriei, așa că au închis shopul.
Acum skaterii craioveni își cumpără cele necesare practicării acestui sport doar de pe site-uri specializate. Cele mai multe dintre acestea sunt străine, și pe lângă perechea de skate shoes, care, să zicem, valorează 50 de euro, tânărul mai trebuie să plătească și o taxă de 10 euro. Tot ei spun că apariția unui nou skate shop ar fi binevenită, mai ales că cererea este desul de mare. În plus, realizare skate park-ului promis de primărie o să facă numărul de practicanți să crească și atunci afacerea ar redeveni profitabilă.








