Florentina Decă
Pe data de 8-9 decembrie 2010 a avut loc la Casa de Cultură a Studenţilor Craiova, după o pauza de 8 ani, cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Studenţesc Rock, Jazz, Folk.
Este ora 19:00 şi sala începe să se umple. Cei mai multi spectatori sunt rockeri, dar nici iubitorii celorlalte genuri muzicale nu lipsesc. Apare Gabriel Vladut, moderatorul acestui festival. Emoţiile sunt mari, căci totul se reia după o pauza de 8 ani, dar amintirile anunţă o seară de tradiţie. „La Festivalul de Rock, Jazz, Folk s-au lansat Holograf, Johnny Răducanu, Marius Pop, Iris, Voltaj, dar şi alţii” , este bilanţul ediţiilor anterioare.
Bogdan Grosu şi Bogdan Oprănescu
Spectacolul nu începe fără a aminti de drama lui Andrei Goreci. „Noi am pierdut un prieten, cerul a câştigat un înger” este afişul ce însoţeşte întreg festivalul, alături de bannerul „Violenţa ucide îngeri”. Momentul artistic este iniţiat de Bogdan Grosu, un tânăr al folkului craiovean care a câştigat pentru Casa de Cultură patru premii la Festivalul Naţional de Folk Studenţesc de la Galaţi. Acesta interpretează trei poveşti muzicale alături de Bogdan Oprănescu. Publicul aplaudă. Câţiva iubitori ai altui gen muzical îşi manifestă dezacordul, dar, rugaţi să respecte toţi artişti din această seară, sfârşesc prin a aplauda şi ei.
Muzică pentru îngeri
3 fete şi un băiat, este anunţul făcut pentru următoarea formaţie prezentă pe scena Casei de Cultură. Un grup de folk ce primeşte multe aplauze şi încurajări. Sunt High Seas, iar una dintre membrele formaţiei este Teona Goreci, sora adolescentului ucis. Fiecare poartă un tricou cu poza lui imprimată şi un întreg spectacol îi este dedicat. Cu pumnii strânşi şi multe emoţii, cei 4 tineri îşi incep mini-recitalul cu un colind. Imediat după, o melodie ce face publicul să tresară, să cânte şi să regăsească este „Azi vreau să râd”. O doamnă se ridică în picioare şi aplaudă. Bravo, se aude din toate colţurile sălii. Alte melodii ca „Somebody”, „Trei sferturi în cer” sau „Ninsoare de adio” definesc formaţia de folk.
High Seas
Intrăm în culise după fete şi le întrebăm cum a fost. „Am avut emoţii puţine, cred că a ieşit bine. De pe scenă aşa s-a văzut şi am înteles că şi din public la fel. Ne bucurăm că am fost prezente la acest festival şi sperăm să fie cât mai multe ediţii la care să luăm parte”. Am vorbit şi despre solidaritatea oamenilor în ce priveşte lupta împotriva violenţei. „Este păcat să avem nevoie de evenimente tragice, cum a fost cel trăit de familia mea, ca să ne dăm seama că violenţa nu este bună. Mă bucur că oameni sunt solidari şi că există astfel de acţiuni în Craiova”, ne-a spus Teona Goreci în timp ce îşi tinea ochii aţintiţi în pământ”. „Andrei a fost un prieten bun, un frate extraordinar, i-am dedicat, îi dedicăm şi îi vom dedica toate concertele noastre”, adaugă o altă membră a High Seas. Le mulţumim şi îi felicităm, la fel ca toţi ceilalţi din public, după care ne întoarcem în sală.
Fondatorii unui gen muzical
Festivalul continuă cu muzică bună. Pe scenă îşi fac apariţia cei care au clădit un gen şi au încântat iubitorii de muzică ani la rând. Nu este nevoie de nicio prezentare, căci publicul îi ştie. Entuziasmant se aud numele celor doi maeştri, Nicu Alifantis şi Alexandru Andrieş. Aşezaţi pe două scaune, cu chitările în braţe, una de culoare roşie, cei doi îşi încep recitalul în aplauzele mulţimii. „Voi, oltenii, aveţi ceva cu grecii” spune Nicu Alifantis atunci când apar problemele tehnice. Dar, după mici pauze, acestea se rezolvă. Câtiva adulţi îşi amintesc de vremurile când mergeau la spectacolele lor şi se împung cu o umbrelă „Mai ţii minte ce frumos era”, îl întreabă ea. După câteva melodii ale celor doi, publicul se trezeşte cântând „Emoţie de toamnă” de Nicu Alifantis, dar şi „Casă la Sibiu” sau „Am pneumonie” ale lui Alexandru Andrieş. Cei doi îşi mulţumesc pentru prietenia ce a durat în timp şi continuă să scrie tradiţie într-o seară de joi. „Piaţa Romana, nr. 9” îi face şi pe cei mai tăcuţi să cânte. La fel şi „Ce bine că eşti”. Artiştii pleacă în strigătele necontenite ale publicului. Cei doi maeştri au unit rockul, jazzul şi folkul.
Nicu Alifantis şi Alexandru Andrieş
Rockul este nemuritor
Festivalul mai are multe de oferit. Pe scenă o să mai urce trei formaţii: Cargo, No Antidote şi Avatar. Prima este cea care întăreşte mitul că rockul este nemuritor. În negura lăsată în sala din CS, cei de la Cargo îşi aşază instrumentele. Numele lor este scandat încontinuu, alături de câteva înjurături pentru echipele de fotbal bucureştene. „Trebuia să se strige şi aici de fotbal”, spune uşor iritat un domn în vârstă. Rockerii îşi ocupă locurile în sală: lângă scenă, la balcon sau în loje. Îşi desfac părul şi aşteaptă dezlănţuirea. După un intro uşor diabolic al celor de la Cargo, nebunia începe. Aplauze, mâini ridicate, strigăte şi clătinări violente din plete şi cap. Dar totul pare a nu mai conta în sala stăpânită de rock. Câţiva se ridică şi pleacă. Alţii se retrag pe margine şi fac loc celor ce se aruncă dintr-o parte în alta în mijlocul sălii. Se uitaseră toate celelalte genuri muzicale. Rockul stăpâneşte festivalul. Spiritele au mai fost calmate de melodia „Dacă ploaia s-ar opri”, care a fost pe gustul tuturor. Şi piesa „Aproape de voi” a făcut ca publicul să cânte, să danseze şi să mulţumească trupei pentru prezenţa în Craiova. Urmează apoi trupele No Antidote şi Avatar, dar publicul se împuţinează, cei mai mulţi părăsesc sala o dată cu ieşirea de pe scenă a formaţiei Cargo.
Un public fericit
Cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Studenţesc Rock, Jazz, Folk a avut loc pe scena Casei de Cultură Craiova şi i-a mulţumit pe cei prezenţi. Arinia D. ne-a declarat: “Festivalul a fost foarte ok. M-am simţit bine pentru că voiam mult să îi văd live pe cei care au cântat în seara aceasta. Mi-au plăcut Nicu Alifantis şi Alexandru Andrieş, dar şi Cargo. Când am aflat de ei, am zis, ok, trebuie să vin! Mă bucur că s-a reluat festivalul, este un semn bun că încă se poate”. Organizatorii promit ca şi la anul să aibă loc o ediţie, dar care să cuprindă şi un concurs pentru formaţiile participante, aşa cum este tradiţia. Aşadar, ne vedem la festivalul următor, cu rock, jazz, folk, în câteva cuvinte, cu muzică de calitate!
trebuia să menţionezi şi de Redivivus. Dacă citeşte Themistocle asta…face infarct!
Super mrs..