Gandesc in viitor, sculptez in prezent!

Adeseori aparentele inseala; cine ar fi zis ca in  spatele unor copaci, pe cateva pietre in Parcul  Romanescu,  il vom gasi pe Ninel Carciumaru un sculptor in varsta de 42 de ani.  Isi vinde lucrarile unor straini deoarece ” doar ei stiu sa aprecieze adevarata valoare a artei,  in timp ce romanii doar vin, se uita, intreaba de pret, iar apoi pleaca cu un oarecare zambet amar “. De-a lungul anilor pasiunea si talentul si-au spus cuvantul astfel incat  Ninel sculpteaza de la icoane,  bisericute pana la  corabii care, de cele mai multe ori,  necesita o adevarata indeletnicire.

Cu toate ca adevarata sa meserie este cea de maestru instructor de dansuri, crede cu tarie ca are un cuvant de spus in aceasta arta; cauta mereu ineditul care ii alimenteaza sufletul in fiecare zi ” Viata e superba, nu se rezuma la bani, merita traita, iar eu imi traiesc viata prin arta; in fond arta este un mod de eliberare fata de cele  lumesti. Nu stiu daca caut raspunsul unei intrebari sau intrebarea unui raspuns”.

Cuvintele sunt mult prea sarace pentru a-l caracteriza : modest, creativ, boem dar realist in acelasi timp pentru ca nu este foarte usor sa imbini viata personala cu cea de artist. Se pare ca  a gasit cheia succesului intrucat atat sotia, cat si cei doi copii il sprijina neconditionat ori de cate ori are nevoie. Lucreaza de cel putin 5 ori pe saptamana, uneori zile intregi daca este posibil si totul pentru a da viata unor creatii. Sculpteaza orice de la nuduri pana la personaje care au marcat definitiv istoria- Vlad Tepes.

” Pentru mesteri, lemnul de cires este ca aurul, nucul ca argintul, iar teiul ca bronzul, insa il prefer pe cel de paltin, care este ca platina”, adauga artistul.” Gandesc in viitor, sculptez in prezent, traiesc prin opera mea”. Desi recunoaste ca nu are studii superioare crede cu tarie ca este superior oricarui critic care vine si-i evalueaza micile sale creatii “Este usor sa evaluezi ceva avand un suport teoretic, dar practica il omoara pe roman.”

Artizanul isi recunoste valoarea si admite cu stupoare ca lucrarile sale au un pret variabil de la cativa lei pana la sute de euro. ” Nu-mi permit sa-mi petrec cateva zile realizand o lucrare in valoare de cativa lei, ma concentrez asupra detaliilor cand este cu adevarat nevoie. Pe viitor imi doresc propriul meu atelier, dar acest lucru nu inseamna ca privesc sculptura numai ca pe o afacere, ci trebuie sa fiu practic, nu se stie nicioadata.”